FlashesS-a scufundat-part I - |
Dacă ar fi ştiut! Dar nu a fost să fie!
Buy me with a coffee o iniţiază în lumea Underground-ului. O ia de mână, hai să mergem la o expoziţie de tablouri, hai să deviem cursul.
"Eu sunt S, să nu mai vii pe aici că te învăţăm la prostii" .
"Nu mă supăra! Ai cinci mii? "
"Las-o mă în pace, că-i nouă! "
Corabia nebunilor refuză sfaturi.
Bairam.
Parcul poponarilor:
-Acolo vin ciudaţii lumii interlope,ia-i, adu-i încoa' (...)Eşti înceată. Mă duc eu! Mă prinzi din urmă!(Buy me with a coffee is a total bitch sometimes)
O prinde din urmă după cum i-a spus dar cu un anunţ şocant: apar carourile neinvitate, s-a dus dracului bairamul jeans-ilor prespălaţi, al pantalonilor jupuiţi din piele! Fătălăul a sosit şi el- el o deflorase pe our total bitch care suferea abandonul zburând din pulă în pulă- ce era de făcut? Nimic. Trece peste tragedia sosirii zburdalnicului Fătălău şi al carourilor narcotizate!
Era fum, era întuneric, era lume, era "Alala" pierdută de her best friend Corabia nebunilor, era alcool, prima şurubelniţă portocalie adusă de la Polul Nord, o însângerată Mărie cu un Bitter, un Ovidiu plângăcios, o femeie ieftină de ciocolată pe care o strigau derbedeii"Tanita", un gât de struguri pisaţi! Erau doar 15, poate 16 ani!!!
Revoltă! Urlet! Nou-venita se trezeşte din somnu-i alcoolizat! Our total bitch se tăvăleşte pe jos în lacrimi. Carourile pirsate dar de astă dată, paradoxal, de etnie rommă, îl loveau pe tânărul şi cinstitul (sau nu) S. Curajoasă sau inconştientă, neprihănita "Corabia nebunilor" îl salvează. Petrecerea continuă, promovăm lesbianismul, sexul în grup, sadomasochismul! Pardon, promovează! Restul sunt detalii!
BLANC DE MEMORIE!
În lumea ce coboară jos vouă
V-am creat un mic bordel
Nimic nu e stabil, înăuntru plouă
Rabdă nicotină, zvâcneşte venă dupa heroină,
Prinde-n sac bucăţi de carne
Afară aşteaptă duba să vi le-ncarce!
Micuţul bordel, lăcaş al dezgustului, avea o aromă de mucegai, leş, puroi, infecţie care pur şi simplu le hipnotiza. De ce ar mai fi plecat? Aici nimeni nu avea viitor, toţi aveau un trecut.
"Corabia nebunilor" oscila între pământul păcătos de sub pământ şi locul tenorilor din parcul poponarilor! A ales! A coborât treptele întunecate, cu teamă, era un loc nou, promitea aventuri, promitea distracţie... În castelul tuturor era un separeu ce adăpostea două mese ale păcatului, imediat cum coborai, pe partea dreaptă. Buy me with a coffee a ales pentru Corabia nebunilor şi Alala canapelele de piele ce făceau trecerea spre depozitul de Alcool, undeva lângă scena unde se făceau remarcaţi artiştii underground, bâjbâind afon şi pueril, vorbe cu conotaţii sexuale! Prima misiune: "Cere un foc! " . Zis şi făcut. Corabia nebunilor alege locul păcătos care i-a atras atenţia când a coborât. La auzul vocii ei cerând un foc, prădătorii întorc privirea. O măsoară din cap până în picioare, din cap până în bust, din bust până în călcâie, din călcâie pân'la mijloc: fresh meat! Câteva brichete se aprind.
Apoi veşnica întrebare: "Ai cinci mii?" .Dar Buy me with a coffee deja împărtăşise cu ea comoara chetei; ba chiar o învăţase cum să păstreze banii acumulaţi prin trudă şi efort, răspunzând acestor scursuri ale societăţii printr-o întrebare: "Voi faceţi chetă la chetari? " . Dacă răspundeai asta pe stradă unora, ce vroiau şi ei, săracii, două, trei, patru, cinci, şase mii de lei (vechi, binînţeles) te trezeai cu un zâmbet cald, dar aici, prădătorii, întorceau capul dezinteresaţi, în semn că nu reprezinţi vreun pericol în societatea lor cum la fel de bine eşti un jeg ca şi ei care nu merită atenţie dat pentru că nu eşti o sursă de unde pot stoarce bani.
După "o viaţă de om" petrecută aici, de la primul Lucy in the Sky of Diamonds care l-a crucificat pe un bun prieten cu un cui în cap, până la alcoolul de toate felurile, de la prieteni ameninţători până la scursuri copilandre (ca şi ea de astfel) , de la răpciugoşi obsedaţi până la EL, de la săruturi până la vizionarea unui act dezgustător numit "sex oral" (da, una din preocupările masculilor underground: fete, bune de păstrat, nu de aruncat la câini în dube ci târâte în baie pentru a cunoaşte mica lor răţuşcă: "Wow, dar acest buton ce face?! " . Nimic interesant, singura ta problemă este "cutia de păstrat amintiri" conectată la Bar ) s-a schimbat, era nebună,era de neoprit, vroia mereu mai mult, vroia să trăiască toată viaţa in pantalonii ei largi, cu maiourile ei mulate, cu părul ei veşnic prins în coadă, cu noi prieteni dragi, mereu la Festivalul berii, mereu râzând ! Masa din separeu a fost consacrată ca fiind masa ei, masa lor!
A apărut si un "el". El dăruia, paradoxal contracost, supradoze de vise. A venit şi rândul ei pentru un "WOW, dar acest buton ce face?", dar curiozitatea ei era dedicată intru totul PRIMEI IUBIRI. El vroia sex. Ea îl iubea dar ştia că a-i face pe plac însemna sfârşitul, dat pentru că bărbaţii nu dădeau trofee virginelor. El era cu o alta. Ea a avut ghinionul de a o cunoaşte. S-a gândit să o termine cu el. În seara în care i-a mărturisit că ar vrea să sfârşească mica sa escapadă, el a insistat să o strângă în braţe, ea l-a respins, el a bruscat-o trăgând-o în braţele lui. A eliberat-o. I-a promis că va rămâne doar cu ea. Ea nu a crezut. El s-a supărat. Cu privirea în pământ i-a spus: "Mulţumesc pentru tot, Corabie a nebunilor, mulţumesc pentru tot. " . A plecat. Ceva s-a rupt din ea. L-a mai întâlnit după un an. El nu a privit-o în ochi. Ea a tremurat. Dar nu va uita niciodată ochii verzi aţintiţi asupra ei, poveştile de pe gangul de la "Intrarea ursuleţilor" , nu va uita buzele lui. Nu are de ce!
Locul de sub lume a fost astupat. S-au rupt legături! Fiecare pe drumul lui. Până şi Buy me with a coffee o semi-abandonase, era rănită. Alala şi cu Corabia nebunilor i-au luat locul printre prietenii vechi. Ar fi vrut să o ierte. Dar nu ştia pe atunci ce făcuse.
BLANC DE MEMORIE!
Dar naivitatea persistă, ea e încă un copil, nu poate deschide ochii, nu poate! Nu există noţiunea de rău sau de bine, există "Alala" pornită la drum cu ea, din acelaşi loc, spre acelaşi loc. Pentru "Alala" s-a numit evadare!
-No more alcoholic papa in my life- şi-a spus frumoasa "Alala" , într-o vreme în care o iubea atât de mult pe "Corabia nebunilor".
Dar lasă asta. Trecem direct la omul cu burtă de bere. Despre prietenia lor, voi vorbi mai încolo.
Acolo sunt scări. Sunt scări reci. Anii sunt mâncaţi repede. Alcoliştii în geci de piele au venit să sărbătorească în faţa locaşului dedicat culturii un oarecare 1 decembire. La mulţi ani!
Corabia nebunilor era cu Alala şi cu Oscar pe acolo, la o plimbare. Nenorocitul o vede. O cheamă. O obligă să practice mult cunoscuta chetă alături de el. Nimeni nu intervine, notoriul şi-a făcut apariţia, ghinionul Corabiei nebunilor. Se pierde de prietenii ei. Rămâne cu el şi cu Alala. Alala nu a abandonat-o decât când ea a insistat. Ebrietate. El îi amintea de PRIMA IUBIRE din locul de sub lume, el părea de încredere; de ce i-ar fi făcut rău? De amoru' artei!
BLANC DE MEMORIE!
Zilele frumoase s-au risipit pe tărâmul microbiştilor
Eşti o fecioară mânjită de sărutări!
Unde te duci? Eu sunt cimitirul trecutului pe o albă coală,
Hai, vino, aştearnă-mi-te în poală!
În întunericul serii, pe un câmp al regulilor în lumea bărbaţilor, o ademenea fără cuvinte. Ea nu întreba. Omul cu burtă de bere nu i-ar face rău pentru nimic în lume, e rudă cu măsa! Blugii rupţi! Şliţul lui desfăcut! S-a întors, a întors-o, cu spatele la el, nu are relevanţă:
-Stai, opreşte-te!
Nimic. Se zbate. Nimic. Se zbate. Nimic. Se zbate. Nimic. Se zbate. Nimic. Se zbate. Nimic! Se opreşte... S-a dezamăgit pe ea însuşi... Şi pe vânzătorul de supradoze de vise. Curge. Sângele curge. El se sperie. Curge. El se sperie. Ea nu poate să plângă. El se sperie. O şterge de sânge cu şerveţele. S-a terminat primul pachet, s-a terminat al doilea. Se scuză că nu găseşte şerveţelele umede, susţine că nu înţelege unde sunt; doar se echipase cu de toate înainte de a pleca de la el din oraş. Vrea sa continue. Ea e pierdută. O întoarce cu spatele:
-Apleacă-te puţin! Doare. Ea nu scoate nici un sunet. Doare. Îl aude. Geme sacadat în urechea ei, geme şi o numeşte "perversă mică". O îngeunchează. Îşi termină treaba. Ea îşi trage pantalonii ce între timp fuseseră lăsaţi de el în vine, pentru o a doua partidă. El o ia de mână. Pantalonii erau lac de sânge. O târăşte după el, ea nu vorbeşte. O şochează cu un "te iubesc,vreau să fi nevasta mea". Nu mai înţelegea nimic. Îi era scârbă. Îi era scârbă şi frică.
-Dar eu sunt la liceu, eu trebuie să îmi termin studiile, nu înţelegi?
Următorul pas: e în tren cu el. Au ajuns la munte, s-au întors de la munte. Pleacă spre casă. Se duce pe la Alala. Alala e şocată, e speriată, ţipă întruna :
-Ce ai făcut? Ai pantalonii plini de sânge! Ce ai făcut?
Corabia Nebunilor ştie ce a făcut. Doare. Doare omul cu supradoze de vise, dor anii din lumea de sub pământ, doare prietenia cu Alala şi cu Buy me with a coffee, dor poveştile din care nu învăţase nimic, dor cuvintele, dor picioarele...
-E ok, chiar e ok. Nu s-a întâmplat nimic. E ok. Eu sunt ok. Totul e ok.
Se duce acasă unde nimeni nu obsearvă. Ajunge în cameră. Se schimbă. Seara se duce la Buy me with a coffee. Îi povesteşte. Buy me with a coffee aflase de la Alala. Nu a înţeles povestea Corabiei Nebunilor, Alala îî spusese că a încercat să o convingă timp de 1000000 de ore să vină acasă, dar nu a vrut. Alala se simţea vinovată şi acum se scuza. A durut-o pe Corabia Nebunilor pentru că Alala exagerase şi nu avea de ce, pentru că ea şi-a asumat responsabilitatea pentru tot, a durut-o când our total bitch o întreba cu superficialitate cum a fost. Şi atunci şi-a dat seama că trebuie să se ajute singură, că nu e nimeni acolo. Şi a decis să se prefacă în continuare că totul e ok, să nu povestească niciodată că omul ăla a numit-o "perversă mică" iar după asta a obligat-o să facă lucrul acela urât din băile de sub pământ pe care-l făceau doar fraierele teribliste. A suferit. A pierdut prea multe într-un timp prea scurt. Corabia Nebunilor s-a scufundat. Va suferi o nouă schimbare.
